Domnul Double Espresso

Cuplul e alcătuit dintr-un bărbat și o femeie (în cele mai multe cazuri) pentru ca măcar unul dintre ei să știe cum se repară clanța, ce trebuie făcut dacă detectorul de incendiu se declanșează noaptea și cum se citesc instrucțiunile de la Ikea. Părerea mea!

Adică părerea unei femei care a pus invers cuțitul robotului de bucătărie, încât a realizat ceea ce celebra firmă producătoare garanta că nu se va produce niciodată: distrugerea totală a mașinăriei.

Eu, dacă trebuie să montez ceva, introduc tot în orice.

Și domnul Double Espresso zice: ¨Vezi , că nu se poate introduce așa, e invers!¨.

Glumești? Până să ajungă el cu fraza la jumătate, eu am introdus. Că nu va mai ieși niciodată, decât cu foarfeca, șurubelnița, patentul sau cuțitul, asta este cu totul altă poveste.

Domnul Double Espresso este însă cel mai calm inginer pe care îl cunosc. El știe că niciodată nu e vina mea. Nu, clar!

Toate pagubele astea pe care eu le produc nu se datorează faptului că sunt grăbită, că vreau să fac zece lucruri deodată, că în timp ce fac ceva, mintea mea e deja la altceva, ce urmează să rezolv, că nu am răbdare să citesc detalii și să mă ocup de lucruri (care în mintea mea sunt) mărunte.

El știe că e vina producătorilor. Pentru că, de exemplu, un robot performant ar trebui să nu permită montarea cuțitului decât într-un singur fel.

Îi amintesc că atunci când am cumpărat robotul, am decis să îl luăm pe cel mai performant de pe piață, pentru ca adunat cu mintea mea și împărțit la doi să dea o medie decentă. Și el o ține pe a lui: ar trebui să scriem producătorilor și să le povestim despre acest neajuns, să îmbunătățească produsul.

Da, așa e domnul Double Espresso. Tot Universul ar trebui corectat după mintea mea. Nimic nu e greșit la mine. Are dreptate!

În timpul liber, adică atunci când nu se ocupă cu ingineria sau ca să repare ce stric eu, domnul Double Espresso face sport. Așa am ajuns eu să car gentuțe cu energizante și vitamine, sticle cu apă și Gatorade la maratoane din diverse colțuri ale lumii și să calc prin camera de hotel ca o balerină, ca să nu-mi distrug vreuna dintre cele o sută și ceva de mici (sau mari) chestii de care a avut nevoie domnul Double Espresso la Iron Man-ul  finalizat cu succes, poze și amintiri de neuitat.

Nu are cont de Facebook. Dacă își cumpără un fular de la o firmă mai acătării, primul lucru pe care îl face e să dezlipească meticulos eticheta ( lui îi iese treaba asta, eu – dacă aș atinge foarfeca de fular – l-aș tăia în bucăți).

Și dacă Apple ar produce hârtie igienică, la noi în apartament ar apărea imediat două-trei bax-uri, să avem de rezervă și să se integreze cu alte zeci de treburi de care ne încurcăm pe aici avem extraordinar de mare nevoie în casă.

Aș putea să vă spun că m-a cucerit cu tot felul de lucruri. Dar, vă rog să mă credeți, nu m-a dat gata când a venit acasă cu abonamentul la operă.

Ce mă impresionează la el cu adevărat, ce mă mișcă până la lacrimi și mă face să înțeleg că între noi este o iubire adevărată e că îmi dă pe mână aparatul lui foto, deși știe că e mai fragil decât robotul de bucătărie.

Și că eu scriu pe acest blog – Dumnezeule! – folosind laptopul lui.

În fiecare zi îl întreb: ¨Ești sigur că pot să folosesc și azi laptopul tău?¨. Și el îmi zice: ¨Sigur, iubito!¨.

Ascultați-mă pe mine: asta e adevărata iubire!

—————————————-

Ce ar fi dacă ați subscrie la acest blog? Promit să nu vă invadez viața cu mai mult de un text pe lună. Si nu uitati, daca v-a placut.. LIKE si SHARE. Multumesc!
    Share Button
    6 Comments
    • augustin m.
      December 25, 2015

      Felicitări pentru acest portret de …Lebenspartner! Cu siguranță, domnul Double Espresso poate fi invidiat! …Nu-mi pot reprima, însă, o curiozitate după descrierea făcută: domnul e neamț-neamț sau un român cu ”defecte” nemțești, adică inginer ”super-calm”, ”meticulos”, etc?

      …Scuze, dacă am sărit vreun cal sau altceva cu comentariul de mai sus! Sunt nou pe acest blog, dar de azi încolo …sunt cu ochii pe voi!

      • Lady Cappuccino
        December 25, 2015

        Draga Augustin, de vreo zece minute stau cu telefonul in mana, citesc si rad. Dl Double Espresso ma intreaba: “Ce citesti?”.
        “Blogul, zic eu”.
        “Care blog?!”.
        “Al meu.”
        “Si de ce razi?!”
        “Uitasem ce am scris!”.
        Deci, dupa cum vezi, nu ma dezmint.

        Avantajul cu mine, care nu am memorie, e ca rad la bancuri de fiecare data ca si cand le-as fi auzit pentru prima data.

        Rad pana si la ce am scris eu acum cateva luni. Si daca mai trece un an…uit ca am scris eu textul asta si s-ar putea sa caut disperata pe Google sa vad cine e autorul:).

        Am recitit textul asta pentru ca am fost flatata: azi e Craciunul si tu citesti un text pe care eu l-am publicat acum 6 luni! Am devenit curioasa, cum ziceam: domnule, oare ce-ai fi scris?

        Apoi am vazut ca inca vreo citiva zeci de oameni au intreat azi – de Craciun – pe blogul meu! Deci m-am apucat de lectura sa vad si eu ce-au gasit ei de citit :).

        Sa revin la intrebare: domnul Double Espresso e roman. Dar, cum zici tu, cu “defecte nemtesti” :). Augustin, crede-ma, ii iert toate “defectele” pentru ca are o mare calitate: considera ca sunt perfecta!Hahaha!

        Iti multumesc tare ca citesti blogul si ca azi, in ziua de Craciun, ti-ai gasit ragaz sa lasi aici cuvinte frumoase, intrebari si impresii. Ma bucur ca o sa revii pe blog. Eu, aici voi fi: so de Craciun si de Paste! 🙂
        Craciun fericit!

    • Ana Maria Andrei
      January 15, 2016

      Draga Lady Cappuccino

      Superba descriere! Nu oricine are acest talent de a transcrie celorlalti lucrurile simple de zi cu zi cu atata frumusete si umor! Felicitari!

      • Lady Cappuccino
        January 16, 2016

        Draga Ana Maria, iti multumesc tare mult pentru cuvintele frumoase! Ma bucura tare ce ai scris!:) Mi-ai facut ziua frumoasa! 🙂

        • ana maria
          January 21, 2016

          Am descoperit blogul tau de pe site-ul mamicilor in Germania si mai am cu ce ma lua in noptile când bebica de 28 de săptămâni, din burtica, nu ma lasa sa dorm cu toate ca in timpul zilei am destulă activitate cu ceilalti 2 copii -un băiețel de 5 ani si o fata de 14. Ei sunt la faza de adaptare! I-am adus la începutul anului scolar, adica in august caci, aici pe insula Borkum scoală începe la început de august! Asa ca va asteptam in concediu sau vacante la mare pe Borkum!

          • Lady Cappuccino
            January 21, 2016

            Draga Ana Maria, exact cand fiul meu cel mare, L.O.L., a implinit 14 ani am venit si noi in Germania. Si domnul Oak era in burtica. Dar viata ta pare inca si mai palpitanta:). Asa, din livingul meu caldut, de la Munchen, pare foarte frumos si special sa traiesti pe insula. Iar noi chiar ne-am propus sa vizitam nordul Germaniei, despre care stim ca este frumos, dar cu temperaturi ceva mai joase decat la noi, in sud. Asa ca o sa iti dau un semn cand ajungem in zona. Ma bucur tare ca blogul meu iti tine companie in noptile in care bebe te tine treaza:). Comentariul tau m-a facut sa imi aduc aminte, cu un zambet nostalgic, de momentul in care eu am ajuns in Germania. Multumesc!

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *



    Hit Counter provided by orange county divorce attorney